E vineri si abia astept sa-mi termin treaba pentru a ma relaxa. Desi nu mi-am facut nici un fel de plan pentru a evada din acest cotidian, inca mai sper ca vremea de afara va avea mila si de mine. Imi place sa calatoresc, imi place sa ma plimb, sa vad oameni, sa socializez si mai mult decat atat sa invat lucruri noi. Pe de alta parte, inca mai am foarte multe lucruri de realizat pentru acest sfarsit de saptamana si imi este teama ca nu o sa am suficient timp sa le pot face pe toate.
Saptamana asta am simtit ca ma sufoc si ca nu pot face fata provocarilor. Am inceput sa-mi fac griji pentru tot ceea ce se intampla in jurul meu si nu cred ca acest lucru este tocmai bun pentru mine. De aceea ma gandesc ca pentru cateva ore sa plec pe undeva sa uit de toate problemele mele si sa ma bucur de acea plecare. Cred ca toata lumea isi doreste sa evadeze undeva unde sa nu fie deranjat de nimeni si de nimic.
Imi doresc atat de mult sa pot face si altceva, incat nu as sta pe ganduri sa fac asta daca ceva nou ar aparea la orizont. De altfel ma gandesc sa plec putin pe la munte, caci acolo ma simt cel mai bine si-mi refac energia in cateva momente. Cred ca cel mai bun somn l-am avut intr-o zona de munte in care m-am simtit extraordinar.
Nu stiu ce plimbari preferati voi, dar eu una iubesc muntele si nimeni nu ma poate face sa-mi schimb opiniile despre munte. Cred ca intr-o alta viata m-am nascut la munte si am trait in varf de munte, ca altfel nu imi explic de ce iubesc atat de mult muntele. Si poate ca inca nu inteleg eu prea multe lucruri, dar abia astept sa ajung la munte.